sâmbătă, 26 iulie 2008

Catarare la Costila

Am plecat cu Marius din Gl sambata la ref la Costila, si ne-am intalnit acolo cu Vlad. Sambata sera am hotarat sa mergem in Veverita, 3B. Traseul e unu de artificial destul de nervos. Daca n-ai 2 scarite nu prea ai ce face. Marius cap, a regrupat, venim si noi eu pe stanca, Vlad pe coarda. Pleaca in lungimea a 2-a a regrupat. Marius mananca scarite la micul dejun. Le are cu artifu. Urmeaza lungimea 2, Vlad se da jos si eu pornesc pe un diedru ingust super artif, pe care nu aveam nici o bucla pusa. Ma chinui cu scaritele si cand cad, pendulez in dreptul grotei unde am regrupat, ca traseul mergea in diagonala. Ma enervez, ma sui pe coarda...rusine mare, mare, si ajung deasupra pasajelor nervoase, si mai merg 5 metri pe stanga si rapel. Gata traseul, nani la ref.
Vlad pe bolovan

Eu si Vlad in 1-a regrupare

Marius in lungimea 2, vazut din grota de unde regrupam
Eu un pic mai jos de locul din care am zburat
Ciotul artistic, pozat de Vlad
Eu si Marius, latram la luna :)
Plan de sambata seara: sa ne trezim Duminica la 5, si sa mergem pe creasta Picaturii. Duminica dimineata, asteptam sa sune ceasul lui Marius, si tot vedeam k e prea soare afara pt. 5 dimineata. Marius cat e ceasul? Marius se trezeste si zice: 6:30. Paranormal n-a sunat ceasu. Sau o fi sunat da cine sa-l auda. Ne-am trezit si ne-am hotarat sa megem macar pe varful Picatura, nici unul dintre noi nu mai fusese. Mancam, facem bagajele si plecam spre Busteni. Ajungem la Kalinderu la partie urcam, cu greu panta abrupta, pe langa stalpul 5 facem dreapta. Asa am gasit descrierea rutei, a cuiva care ESTE octavian67 de pe Carpati. E foarte, exacta descrierea. Fara ea nu faceam nimic. Descrierile din Kargel sau Cristea sunt inexacte. Traseul e urmatorul: la deal pe partia Kalinderu, pana aproape de stalpul 5, unde se face dreapta si e o poteca evidenta marcata din cand in cand cu cate o cruce rosie, desenata la viteza. Pe poteca se ajunge in Valea Seaca a Caraimanului, si se urca pana la 1-a saritoare. La 1-a saritoare, se urca pe un bolovan mai mic in dreapta ei, si de pe bolovan se urca o panta scurta pana se ajunge in padure. Din padure te intorci cu fata spre coborare(adica cu 180 grade fata de directia de urcare), si cobori, prin padure vreo 5 metri, si apoi vezi ca se face poteca la stanga. Urmezi poteca cat de cat evidenta care te conduce in Valcelul Picaturii. Traseul spre varf incepe facand dreapta aproape de sfarsitul Valcelului Picaturii, adica cam cu vreo 70 de metri inainte. Intrarea e marcata cu o sageata drepata, si un piton vopsit rosu. Dar pana a ajunge la intrare, trebuie sa urci aproape tot valcelul, din punctul unde ai ajuns traversand din Valea Seaca a Caraimanului. 1-a saritoare din Valcelul Picaturii, se ocoleste prin stanga prin padure, poate ai noroc sa dai de o sageata rosie, a 2-a se ocoleste prin dreapta, pe un horn pamantos. Multumim lui Mugur Gavrila din Busteni, ca el le-a desenat pe sageti, si a mai si curatat din jungla de boscheti . http://www.carpati.org/jurnal/o_picatura_de_bucegi/1021/ aici e descrierea lui octavian, in care vezi care si ce saritori sa ocolesti, cu poze, descrierea dupa care ne-am ghidat si noi. Pe parcursul Valcelului Picaturii mai gasesti si la un moment dat o sageata care arata in sus si scrie Varful Picatura. Oricum ajuns, la baza traseului, unde arata sageata dreapta, te bagi, pe-acolo. E un brau subtire. Unii se baga asigurati, nu e neaparat nevoie, dar daca vrei nu e deloc rau. Mergi pe brau mult dreapta, apoi stanga printre copaci si perete pe o panta ascendenta, unde nu e nevoie de asigurare, pana ajungi la grota lui Comanescu(zisa si grota Picaturii) unde trebuie sa-ti faci poze.


De la grota lui Comanescu urmeaza 2-3 metri de catarat asigurat pe stanca, apoi stanga treverseu, prin padure si apoi cand vezi in sus un fel de horn, valcel, te duci inspre el. Tre sa regrupezi ca deja freaca coarda de nu mai poti s-o tragi. Pleci apoi spre baza hornului-valcel, dar faci drepata, si ajungi sub perete, si mergi dreapta oleaca pana cand vezi ca scrie Varful Picatura, sageata. In general pe ultima parte te ghidezi dupa sageti, dar nu chiar peste tot. Din ultimul punct incepe un pasaj de catarare, usor, cam gradul 4+ UIAA, maxim. 20 de metri de catarat pe un horn, care se termina cu frumoasa fereastra a picaturii. De aici pana in varf mai sunt vreo 10 metri pe iarba ascendenta. Atentie in preajma ferestrei sa lasati o bucla lunga, anou ceva. Poti regrupa chiar langa fereastra, ca ies poze tare frumoase cu secunzii. De pe varf ai multe privelisti.


Peretele Vaii Albe

Crucea de pe Caraiman si Creasta Picaturii
Busteniul
Apoi daca vrei sa continui pe creasta sau sa te retragi(cum am facut noi), trebuie sa faci niste rapeluri in strunga marelui V.
Locul de rapel, spre strunga:
Din strunga se poate urca pe creasta in continuare, rapela in Valea Seaca daca stii pe unde sau cobori prin Albisoara Strungii. Noi am ales ultima varianta. Si ne-am ales cu peste 10 rapeluri de 25 de metri, peste niste saritori ingrozitoare, umede, care se stramtorau. Mai pe scurt o coborare lunga, enervanta, obositoare. Daca nu prea le ai cu rapelul e bine sa folosesti o asigurare cu nod Machard. Sunt pitoane de rapel la fiecare 25 de metri. Nu ar strica sa ai niste cordelina si briceag sa mai cureti din cordelinele de pe parcurs si sa le innoiesti. Atentie mare la aceste rapeluri. Pentru a ajunge in Valea Alba, la verdeata, de unde e poteca de retragere pana in drumul ce urca spre costila sau coboara spre Busteni, NU trebuie facut ultimul rapel pana in Valea Alba, asa cum am facut noi. Ajungand in Valea Alba, ne-am intrebat, ce facem acum. Nu stiam care si incotro, nici unde e Verdeata. Dam telefon lui Mugur, responsabilu cu sagetile, care ne spune ca am rapelat prea mult, si ca nu trebuia sa facem ultimul rapel pana in Valea Alba, si ca poiana la Verdeata e mai la deal, si ca avem in fata o saritoare mare, care trebuie ocolita prin stanga sau prin dreapta. Deja era intuneric. La deal intr-adevar era o mare saritoare. Deci am hotarat sa ocolim prin stanga, si am urcat inapoi de unde facusem ultimul rapel, si am mers paralel cu valea, si am mai dat de un valcelut la un moment dat. Ideea e ca am reusit sa ocolim saritoarea. Ajunsi desupra ei, am mai urcat inca 5 minute, si am auzit paraul care curge prin Valea Alba. Ne-am dus, am adunat apa in bidon, am gasit poteca spre Verdeata, si am urmat-o, am iesit in padure, si am urcat la Costila. Toata treaba a durat 16 ore, de la 8 la 24. Deci foarte mult si nu ca ne-am fi miscat noi foarte incet. Se putea mai bine, dar fiind pentru 1-a oara pe traseu... Traseul nu e greu, dar e solicitant.
Rapel in Albisoara Strungii
Luni Marius a zis: Hermann Buhl(5A)...si asa a fost
Desi osteniti din cauza zilei precedente am plecat in Hermann Buhl, din Tancul Mic. Vlad fiind rupt a urcat cu greu doar pana la 1-a regrupare si s-a dat jos. Traseul e foarte frumos, si combina pasaje de artificial cu pasaje de liber. Foarte multe, si alea de liber si alea de artif. 6 lungimi am facut noi. Merge si din 4 intinse, sau 5. Traseu batut cu ancore, pe alocuri supra asigurat. Se recomanda verificarea schitei inainte de a intra, deoarece se intersecteaza cu vreo 2 trasee mai suparate, Hardy si Suzana, si n-ai vrea s-o iei pe-acolo. Iesirea in creasta, si anume vreo 5 metri am mers eu cap, restu doar Marius.




Si marti am plecat acasa de dimineata. Si gata. Multumim lui Dumnezeu, ca am ajuns sa facem ce-am facut, si ne-am intors acasa intregi.
Alte poze ar mai fi:








Un comentariu:

Octavian spunea...

"care a fost octavian67 de pe Carpati"
Cu voia ta eu as zice ca inca mai este :)
Spor la catarat si numai bine.
octavian67 de pe carpati (care este :D)

PS: Ma bucur ca v-a folosit descrierea traseului.